Iată, Crăciunul bate la ușă. Suntem în acea perioadă a anului în care oamenii, casele , orașele se pregătesc de marea sărbătoare a nașterii Mântuitorului. Este o sărbătoare care aduce multă bucurie. Copiii vor fi cei mai alintați, dar toată lumea se pregătește de sărbătoare. Copilăria este locul unde m-aș întoarce oricând, fără regrete. „Cea mai mare bogăție din această lume sunt copiii, mai mult decât toți banii din lume și toată puterea de pe pământ.” (Mario Puzo)
Tasha Tudor(1915-2008), ilustratoare americană |
Mai mult decât împodobirea bradului, cadouri, mese îmbelșugate, Crăciunul este despre fraternitate, despre reunirea familiilor, despre acest sentiment înălțător care ne unește. Este poate cea mai frumoasă sărbătoare a anului. O așteptăm mereu cu nerăbdare.
La noi, în seara de Ajun se aud colindători ce vin să ne ureze cu colinde străvechi. Îi primim cu drag și le oferim merinde pentru suflet, mere, nuci, covrigi, plăcinte, pe care ei și le pun în trăistuțe. Băieților și bărbaților le oferim și un pahar de vin. Anul acesta vom sărbători cu vin Beciul Domnesc.
Toată ziua, la noi în casă răsună colinde românești, dar și străine, tradiționale și moderne. Creăm astfel o atmosferă de sărbătoare, în timp ce noi cu toții trebăluim. Chiar acum, când scriu acest articol, ascult colinde de Ștefan Hrușcă. Intru în atmosfera de sărbătoare.
Împodobirea bradului de Crăciun
Noi ne-am obișnuit să cumpărăm un brăduț mic la ghivechi pe care îl plantăm după sărbători. Este frumos. Eu mă ocup de obicei cu împodobirea bradului. Am achiziționat de-a lungul timpului decorațiuni frumoase din toate colțurile globului. Mai avem și podoabele din vremea când părinții noștri erau copii. Și le combinăm artistic, în așa fel încât să fie o temă principală. Nu îl încarc prea mult. În fiecare an cumpărăm o decorațiune nouă. Anul acesta am luat globuri cu motive armenești. Cu stea în vârf, beteală, luminițe, bradul este gata. Abia aștept să îl împodobesc și să mă laud cu el cunoscuților. Ne place să ne trimitem imagini cu brăduții împodobiți. Decorăm toate camerele. Cumpărăm de obicei și o Crăciuniță și un brad miniatural.
Pregătirea mesei de Crăciun
În timp ce eu împodobesc bradul, la bucătărie este foc continuu. Se pregătește platoul cu aperitive și mezeluri ( charcuterie) , salata boeuf, sarmalele, friptura de porc la cuptor, dar mai ales cozonacul, care se lasă la crescut. Mai facem în plus și alte prăjituri. Preferații mei sunt biscuiții cu scorțișoară. Nu este o gustare frugală, ci o masă îmbelșugată. Așa e tradiția la noi în casă.
Aranjarea mesei
Acordăm o atenție deosebită și aranjării cu stil și rafinament a mesei. O față de masă de sezon, cu suporturi de farfurii noi și foarte drăguțe, vesela cu tematică de Crăciun, un aranjament cu brad și o lumânărică.
Dăruirea cadourilor
Cu bradul împodobit, masa pregătită și aranjată, casa întreagă decorată și în sunet de colinde, noi obișnuim să ne dăruim cadouri. Cântăm cu toții ”O, brad frumos!” și ciocnim un pahar de vin Beciul Domnesc, vin cu tradiție. Darurile sunt simbolice, Moșul este de obicei darnic și aduce fiecăruia câte ceva. Este o bucurie să oferi și să vezi surpriza din ochii primitorului. Mie îmi place și tradiția islandeză de a dărui cărți: Jolabokaflod ( inundația de cărți).
Servirea mesei
Apoi ne adunăm în jurul mesei de Crăciun, unde la aperitive vom servi un Muscat Ottonel, la friptură o Fetească Neagră și la desert o Tămâioasă Românească. După cum vedeți, vinul e nelipsit la preparatele delicioase, acompaniază cum nu se poate mai bine felurile de mâncare. Am ales branduri din portofoliul Beciul Domnesc pentru că este un vin premiat, cunoscut, cu tradiție.
Așa petrecem noi seara de Ajun. V-am invitat în casa mea pentru a sărbători împreună cu acest articol scris pentru ediția de toamnă SuperBlog 2024. Este încheierea acestei ediții frumoase.
Doresc pace în toate casele oamenilor. La mulți ani cu bine! Crăciun fericit tuturor!
„Slobozi-ne gazda-n tinda,
Ziurel, ziurel
Ca-i omatu’ pana’n grinda
Ziurel de ziurel.
Si camasa-i subtire
Si intra frigu’ prin ie.
Ca-i destul gazda de-aseara
De cand stam pe prispa afara.
Sa nu crezi, gazda, gazdita
Ca n-om colinda-n credinta.
De ni-ti da vreo doua mere
Bine ne-a parea de ele.
Si-un colac de grau frumos
De nasterea lui Hristos.
Si la anu’-om veni iara
De nu ni-i mai tine-afara.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu