Este o după-amiază frumoasă de primăvară, m-am așezat la masa de scris, însă fără să am un plan asupra subiectelor pe care le voi dezvolta. Tema există, este vorba de amintiri personale interzise, și este propusă de sponsorul Editura Cassius Books pentru concursul Spring SuperBlog 2025. Nu aș dori să mă lansez în picanterii, pentru că acelea sunt strict secrete. Nu știu cum au alții curajul, și îi apreciez, așa cum o face Bogadan Dărădan, actor, copywriter, blogger ( Presa în blugi) și scriitor. El urmează să lanseze în curând cartea „Confesiuni: Atracții Interzise” , care nu este numai un roman biografic și erotic.
Îți trebuie curaj și talent să vorbești despre amintiri interzise ca să nu cazi în extreme, pudibonderie sau indecență.
Amintirile mele interzise cele mai secrete sunt bine păstrate. O parte din secrete le confesez doar preotului la spovedanie, unde nu trebuie să îți fie rușine, ci să ai căință. Uneori, mi se întâmplă să povestesc despre una-alta prietenelor mele cele mai bune. Dar nu poți spune totul. Așa cred eu, că există o limită dincolo de care nu putem trece în privința amintirilor interzise și că anumite lucuri e bine să le ținem doar pentru noi.
Și de aici dificultatea de a vă povesti despre astfel de amintiri personale. Sunt persoane foarte închise, care nu doresc să dea detalii despre viața lor, nu au conturi de social media. Aceștia își doresc ca viața lor privată să fie în întregime ascunsă publicului.
Eu nu sunt chiar așa, dar poate că aceia au dreptate. Poți deveni vulnerabil. Atacat în punctele sensibile.
Ce înseamnă o amintire interzisă? Ceva ascuns de ochii lumii mult timp, poate pentru totdeauna. Cu toții avem secretele noastre. Mai ales în dragoste. Aceasta este credința mea. Copii fiind , ne ferim de părinți, apoi de rude, cunoștințe și mai ales de străini. Sunt lucruri nespuse care e bine să rămână așa. Unii nu poveste despre proiectele lor înainte ca acestea să se materializeze, de teama eșecului. e o fobie de fapt.
Iată o pildă.
Nu este adevărată?
Eu cred că da!
Există întotdeauna printre prieteni scepticul de serviciu. Acela care îți pune la îndoială toate deciziile. Și chiar strică lucrurile frumoase din păcate. Mi s-a întâmplat.
Și atunci ce facem în general și ce facem cu tema zilei?
Veți spune că sunt prea secretoasă. Nu vă voi dezamăgi, voi scormoni prin memorie după amintiri interzise. Amintirile mele interzise sunt mai inocente.
La grădiniță, de pildă, aveam scris pe talpa balerinilor D și S , pentru că încurcam dreptul cu stângul. Obișnuiam să confund persoane și era mare rușine să nu fie mătușa sau verișoara mea , pe care eu le întrebam curioasă și mirată : „Ce faci aici?” . Am ascuns cheile mașinii în dulap la un hotel, nici eu nu știu de ce, iar părinții, după cum cred că vă imaginați, le-au căutat disperați. Am mâncat și o mamă de bătaie, așa cum era de așteptat, pentru că nu e de glumă.
Când am mai crescut, mi-au fost interzise cărți precum „Decameronul” de Bocacccio pentru că aveau cusurul de a fi mai destrăbălate, cu aluzii sexuale. Eu citeam de mică, cărți recomandate copiilor, dar am ajuns și la o vârstă la care inevitabil erau strecurate pasaje sexuale în anumite romane. Și acum acestea mă fac să roșesc. Ca și descrierea aparatelor genitale în cărțile de anatomie! Era o provocare pentru profesori în fața elevilor puși pe șotii.
Ajunsă în ultimul an de liceu, m-am apucat de fumat pe ascuns și mai și chiuleam de la ore pe dealul Capela împreună cu o colegă ce mi-a rămas prietenă. Chiar foarte bună. Nu știu când au aflat părinții mei că fumez, însă și acum e ceva de condamnat. Eu m-am lăsat 10 ani și m-am reapucat. Știu, nu este un obicei frumos și sănătos, dar mi-a intrat în sânge. Anii trecuți, răcită rău, tot voiam să fumez pe ascuns și am fost prinsă în fapt și muștruluită.
Într-a XII-a chiuleam și pentru a merge la bar sau la pizzerie și și acolo fumam pe rupte. N-am avut probleme însă cu absențele și totul s-a terminat cu bine. Nu am exagerat.
S-au îndrăgostit de mine colegi și eu am fost îndrăgostită fără speranță de băieți mai mari sau colegi, dar până la facultate nu am intrat într-o relație amoroasă. Bineînțeles, am făcut și pasiuni pentru actori și cântăreți. Dar nu aveam cum să ajung la ei. Erau inaccesibili. Din vorbă în vorbă, mi s-a întâmplat să mă îndrăgostesc și online cu mult timp în urmă. Povesteam amintiri și fapte de zi cu zi, să nu vă gândiți la video-chat. Ne știam doar din poze și din conversații obișnuite, un bărbat atrăgător. Dar nu am ajuns să ne întâlnim. El locuia în Germania, eu , în țară. Am rupt legătura. Mă îndrăgostesc ușor, dar nu am mai avut o relație după un divorț dureros. Este bine și single declarat, doar că ești mai vulnerabil, adică se pot agăța de tine tot felul de neaveniți. Aceasta este partea proastă a Internetului. Nu voi încerca niciodată aplicații de dating online. Nu am încredere în ele. Pe Internet e mai greu sa-ți faci prieteni în general, adică tot relațiile vechi contează, însă eu am ajuns să-mi fac prieteni prin schimbul de cărți poștale clasice și în grupuri de Beagle, pentru că și eu o am pe Alma. Sunt o fire mai temătoare, deloc aventuroasă, așa încât nu m-aș mai duce, cum am făcut o dată, de una singură pe munte. Nu știu cum de nu am pățit nimic și sper să fiu ferită și pe viitor. Online-ul este un mediu un pic nesigur, are multe capcane. Dar, în fine, să rămânem la safe side în toate!
Cu aceste considerații despre partea sigură voi încheia periplul meu prin memorie, sperând că v-am amuzat cât de cât și că am convins sponsorul Editura Cassius Books, care promovează autori contemporani. Eu am făcut un curs de scriere creativă. Îmi place conceptul. Și eu m-am gândit să îmi scriu autobiografia, dar nu mi-a fost ușor și am întâmpinat reticențe de la persoane pe care ar fi trebuit să le menționez. Și-au dorit anonimatul și a trebuit să le respect dorința.
Așadar, câteva amintiri interzise ce-și păstrează inocența.
"If you want to keep a secret, you must also hide it from yourself." –George Orwell, 1984
Dar vă mai spun o vorbă în încheiere:
"Do nothing secretly; for Time sees and hears all things, and discloses all." –Sophocles
Pentru că:
"Three things cannot long stay hidden: the sun, the moon and the truth." –Buddha