Impactul inteligenței artificiale asupra scrierii literare

     Eu sunt o cititoare împătimită. Îmi place să fiu la curent cu noutățile literare și să le împărtășesc în social media. Sunt cărți ce îmi atrag atenția și mă fac să exclam de uimire și bucurie și de aceea distribui noutățile pe toate canalele disponibile. Am creat chiar și un grup intim pe Facebook pentru cei cu care împart bucuria lecturii : ”Iubesc să citesc 💞 ”. 

    Cel mai mult mă atrag eseurile despre artă, biografiile, memoriile, scrierile de călătorie, istoria literaturii, dar nu ocolesc ficțiunea, acea artă în care se pune cel mai mult în valoare creativitatea scriitorului.

    Particip la maratoane de lectură, concursuri cu premii în cărți, cluburi de carte; din când în când mai scriu recenzii și mi-am propus să mă ocup mai mult de acestea din nou.

    Vizitez librăriile și bibliotecile, unde mă simt cel mai bine.

    „Să fiu înconjurată de cărți este grădina mea secretă” (Christina Strigas)

    Sunt așadar pentru schimbul de idei și împărtășirea bucuriei lecturii.

    Astăzi vă voi vorbi despre impactul inteligenței artificiale asupra scrierii literare, probă propusă de Editura NICULESCU în cadrul ediției de toamnă a concursului SuperBlog 2024. Cunosc această editură mai ales grație manualelor sale școlare și apreciez enunțul probei care mă pune la lucru. 

    Până acum, am fost destul de indiferentă la inteligența artificială, cu excepția unor videoclipuri și imagini generate de AI care m-au impresionat.

    Cum stau însă lucrurile cu literatura?

    Și nu un eseu pentru școală sau facultate, ci marea literatură?

    Eu admir clasicii și clasicismul, dar, așa cum am spus, îmi place să fiu la curent cu noutățile din domeniul literar.

    Dacă și pentru un eseu didactic cred că se pierd creativitatea, originalitatea, efortul important al documentării, cu atât mai greu mi se pare ca inteligența artificială să înlocuiască opera creatoare a scriitorului.

    Încercări sunt, însă eu cred că tot cu ajutorul inteligenței umane.

    Modelele lingvistice mari (Large Language Models-LLM) din tehnologia care stă la baza aplicațiilor precum ChatGPT și a altor soluții în domeniul prelucrării și înțelegerii limbajului natural sunt dominante, dar încep să fie înlocuite de modele lingvistice mici (SLM) cu performanțe ridicate și costuri reduse¹. Iată că GPT4 împinge limitele limbajului AI, fiind superior predecesorului său GPT3.

    Se poate crea conținut, genera cod sau se pot face traduceri. Nimic fără componenta umană zic eu. De ce o traducere este mai bună ca alta, existând mai multe versiuni? Pentru că avem de-a face cu amprenta traducătorului implicat, om de cultură, cu cunoștințe vaste a uneia sau mai multor limbi străine și stăpân pe cea maternă. Traducătorul, ca și scriitorul, zic eu, trebuie să fie versat în literatura națională și internațională.

    În 2017, Ross Goodwin alimenta AI cu date GPS, cameră auto, microfon pentru a crea nuvela „1 The Road”, după modelul celebrului roman „Pe drum” de Jack Kerouac. AI a generat un text complex ce a fost publicat fără a fi editat. A fost o călătorie de 4 zile într-un Cadillac. Goodwin  a dorit să prezinte textul nealterat, chiar dacă textul menționează de exemplu, repetat, latitudinea, longitudinea și ora zilei. Thomas Hornigold  a concluzionat că AI nu este Jack Kerouac, dar, surprinzător, se poate întrezări o înțelegere profundă. Brian Merchant nu a putut decela o poveste coerentă, dar a remarcat o poezie și câteva rânduri memorabile².

    Alte cărți sunt doar non-sens AI, incoerente gramatical și ideologic.

    Aș fi curioasă să citesc „The Day A Computer Writes a Novel” (2015), creată prin eforturi comune om-mașină de laboratoarele japoneze Sato-Matsuzaki.

    Sau, mai mult, „The Inner Life of an AI: A Memoir by ChatGPT” (2022), poate primul model de acest fel din lume. Chiar mă surprinde scrierea memoriilor de către AI.

    Am auzit că după antrenare în opera Agathei Christie, AI a creat o poveste de suspans în stilul ei caracteristic, „Christie’s Haunted Dollhouse”.

    S-a transformat chiar și ”Romeo și Julieta” într-o comedie, o farsă ce menține farmecul original.

    Brett Schickler a scris via chatbot a carte pentru copii de 30 de pagini. Aceasta este și ilustrată de AI. Se numește „The Wise Little Squirrel:A Tale of Saving and Investing”.

    Inteligența artificială a fost aplicată și în poezie. Chiar eu am testat-o, cerându-i niște versuri despre luna. Rezultatul nu mi s-a părut rău, chiar vi-l voi prezenta:

”In silver whispers through the night,/The moon weaves dreams in softest light./A silent guardian, calm and true,/She bathes the world in a gentle hue.”

    Prima carte scrisă de AI este o carte cu 10.000 de poeme scrise de aplicația chinezească Xiaoice (Microsoft Little Ice) și intitulată „Sunshine Misses Windows”. A fost publicată de editura Cheers Publishing din Beijing.

    S-a scris chiar și haiku: „Autonomous Haiku Machine” de Anthony David Adams.

    Există o multitudine de instrumente software de scriere. Aici sunt listate cele mai bune.

    Cine deține copyright-ul? Aceasta este o problemă complexă; deocamdată se cere autorizare umană.

    Platforma Amazon s-a confruntat cu un aflux de materiale generate probabil de AI puse la vânzare prin Kindle Direct Publishing (KDP) și nu poate verifica identitatea autorului. Astfel, a impus regula de maxim 3 materiale publicate pe zi, pentru a proteja împotriva abuzului.

    Nu am făcut decât să încep și eu să explorez capacitățile, performanțele, respectiv limitele inteligenței artificiale aplicate la literatură. Mă bucură această provocare a editurii NICULESCU. Avem nevoie de 5 minute pe zi de cultură generală , iar eu cred în procesul de învățare continuă, la orice vârstă. Trebuie să fim la curent și cu noutățile din domeniul tehnologiei, parte din cultura generală a zilelor noastre.

    Sunt absolut convinsă că în viitor AI va avea aplicații largi, inclusiv în literatură, dar eu sunt mai mult pentru rolul său de dicționar, enciclopedie, pentru conlucrarea cu scriitorul căruia să îi ofere indicații, propuneri, variante de subiecte, nume, caracterizări, descrieri. Sau chiar propuneri de copertă și preț pentru edituri.

    Spun aceasta pentru că am văzut cu toții dezvoltarea rețelelor sociale ( vezi Rețelele Sociale-Colecția Lumi Viitoare, editura NICULESCU)

    Deși se poate să fiu contrazisă, cred că inteligenței artificiale îi lipsesc intensitatea dramatică, pătrunderea în adâncurile subconștientului, redarea în formă artistică, analiza psihologică detaliată, tensiunile tangibil/intangibil,concret/abstract, real/ireal, imagine/idee.

    Viitorul este al mașinilor spirituale.

    Aș putea da nenumărate exemple de scrieri izbutite, pe care nu cred că inteligența artificială le va putea vreodată egala, deși concurează serios stilul, unicitatea, amprenta unui scriitor. Mă gândesc mai ales la metaforă, creație supremă a spiritului uman și închei cu un citat din marele poet Lucian Blaga: „Poetul. Un donator de sânge la spitalul cuvintelor.”

Imagine creată cu DeepAI

  

¹Dr. Assad Abbas, Mic, dar puternic: modele lingvistice mici descoperiri în era modelelor lingvistice mari dominante, unite.ai

²Good Great Staff, Books Written By Artificial Intelligence: A List, https://allgoodgreat.com/